Bucephalus: Primul Pariu de Curse de Cai din Istorie
Cu siguranță ați auzit de celebrul citat atribuit regelui Philip al II-lea al Macedoniei: „O, fiule al meu, caută un regat demn de tine, căci Macedonia este prea mică pentru tine.” Acesta a fost modul său de a-și exprima uimirea și admirația față de fiul său. Fiul regelui nu era nimeni altul decât Alexandru cel Mare, care urma să devină faimos pentru cucerirea celei mai mari părți a lumii cunoscute. Dar știi ce a stârnit această admirație? A fost o cursă de cai. Da, ai citit bine. O cursă de cai. Aceasta este cea mai veche înregistrare înregistrată a parierii pe cai și a cursei de cai, mult înainte ca casele de pariuri sau conturile de pariere prin intermediul unui agent să existe. Poți să crezi asta?
Povestea lui Bucefal, un cal neîmblânzit
Povestea începe cu un cal pe care absolut nimeni nu putea să-l călărească. Era mare și puternic, cu capul unui taur pe umeri. Îl numeau Bucefal și provenea din Tessalia, țara celor mai buni cai. Un negustor de cai numit Philonicus l-a adus la regele Philip al Macedoniei, sperând să-l vândă pentru o avere. Dar prețul era prea mare: 13 talanți de argint. Și calul era prea sălbatic: scotea lovituri și se înălța în picioare în fața oricui se apropia de el. Regele Philip era pe cale să-l trimită pe Philonicus la drum când fiul său, Alexandru, a intervenit. A spus că poate să călărească pe Bucefal și a pariat cu tatăl său suma de bani. Pariul era făcut.
Alexandru observase problema. Bucefal se temea de umbra sa. El s-a apropiat de cal și i-a șoptit blând la ureche. Apoi l-a întors spre soare, astfel încât umbra sa să dispară. A lăsat jos pelerina și s-a urcat pe spatele său. Bucefal nu s-a opus. A alergat ca vântul, cu Alexandru ținându-i coama. TNumele său a devenit legendar: Bucefal (în latină) sau Voukefalas (în greacă).
Calul legendar care a călătorit cu Alexandru cel Mare
Bucefal era mai mult decât un cal. Era un tovarăș loial și un războinic neînfricat. El a urmat pe stăpânul său, Alexandru cel Mare, pe continente și prin culturi, de la Macedonia până în India. A înfruntat dușmani și pericole cu curaj și putere. Era un armăsar tesalian, negru ca noaptea, cu o stea albă pe frunte și o semnătură de taur pe umăr. Fără îndoială, era cel mai recunoscut cal al antichității. Bucefal și-a găsit sfârșitul în Bătălia de la Râul Hydaspes în 326 î.Hr., unde a luptat cu curaj împotriva regelui indian Porus. Unii spun că a murit din cauza rănilor, alții spun că a murit din bătrânețe. Alexandru a fost distrus de pierderea sa și a construit un oraș în onoarea lui: Bucephala, care există și astăzi sub numele de Jhelum.
Povestea lui Bucefal este și o lecție despre asumarea riscurilor și obținerea recompenselor. Când Alexandru era un prinț tânăr, l-a văzut pe Bucefal la un târg de cai și a vrut să-l călărească. Dar calul era sălbatic și nesupus, și nimeni nu putea să-l îmblânzească. Alexandru a observat că Bucefal se temea de umbra sa și l-a întors spre soare. L-a calmat cu vorbe blânde și s-a urcat pe el. L-a călărit în jurul arenei și a câștigat pariul. A câștigat și un prieten devotat pe viață. Cei 13 talanți din acea perioadă reprezintă suma de câteva sute de mii pe care oamenii de azi sunt dispuși să o parieze atunci când doresc să obțină câștiguri mari. Pariul fără limite și la cele mai bune cote poate avea riscurile sale. Dar oferă și recompense bogate.
