Curse de cai

Karl Bodmer Horse Racing of the Sioux (Source)

Cursele de cai reprezintă o disciplină sportivă extrem de populară și fascinantă, și a fost astfel nu de secole, dar de milenii. Acest sport are o istorie bogată care începe încă din perioada preistorică și include mult mai mult decât un eveniment anual, cum ar fi Kentucky Derby. Pentru câteva secole, cursele de cai au reprezentat cel mai prestigios sport, dedicat în exclusivitate regilor și nobilimii.

Iată de ce acest sport a fost denumit sportul regilor. Totuși, în prezent, situația s-a schimbat puțin, și cursele de cai nu mai aparțin doar nobilimii.

Acum ele sunt populare în aceeași măsură și în rândul elitei, și în rândul clasei muncitoare, probabil datorită faptului că pariurile pe cursele hipice sunt legale în majoritatea statelor, în comparație cu alte tipuri de pariuri.
Istoria acestui așa-numit sport al regilor poate fi trasată începând cu perioada triburilor nomade, care au fost primele ce au domesticit aceste animale nobile. Într-adevăr, omul și calul au fost nedespărțiți din perioada antică (aproximativ 4500 Î. C.); datorită acestui fapt cursele de cai sunt considerate cel mai vechi antic sport al omenirii.

Anul 638 Î. C. este marcat de apariția întrecerilor de cai și care de luptă în cadrul Jocurilor Olimpice din Grecia Antică. La această etapă, cursele de cai erau deja un sport bine pus la punct și o parte integrantă a tuturor civilizațiilor din Asia Centrală până la Marea Mediterană. Grecii au inclus atât cursele de care de luptă, cât și cursele călare în componența Jocurilor Olimpice, iar romanii erau cunoscuți pentru obsesia lor pentru acest sport.

Se merită de menționat că originile curselor de cai moderne datează în secolul XII; acestea au evoluat până când au devenit foarte diferite față de primele curse. Această dezvoltare este datorată cavalerilor englezi, care nu s-au întors cu mâna goală de la Cruciade, ci au adus cu ei cai arabi foarte rapizi.

În decursul următoarelor secole, armăsarii arabi au continuat să fie importați în Anglia, fiind ameliorați cu iepe engleze pentru a produce cai care combinau astfel de caracteristici precum rezistența și viteza. În acele timpuri, nobilimea deja își dezvoltase afinitatea pentru pariurile sportive, obișnuind să pună la întrecere doi dintre cei mai rapizi cai și să mizeze pentru victoria unuia din ei. Aceasta a devenit o distracție foarte populară în rândul nobililor.

York reprezintă prima locație unde a fost organizată o cursă de cai, în anul 1530. Zece ani mai târziu, Chester deținea o cursă hipică. Prima pistă de curse din Statele Unite a fost construită în Long Island, imediat după ce colonizatorii britanici au adus cu ei cursele de cai în lumea nouă. În acea perioadă, întrecerile de hipism deveneau tot mai populare și, implicit, tot mai multe piste de curse, aparținând persoanelor bogate și faimoase, apăreau în Marea Britanie și pe continentul american.

Abia la începutul secolului XVIII, cursele de cai au devenit un sport profesionist. În ciuda faptului că cursele de cai erau denumite „sport al regilor”, reginele nu au vrut să stea deoparte și au contribuit și ele semnificat la dezvoltarea acestui sport. Regina Ana era o mare iubitoare a curselor de cai și a făcut tot ce i-a stat în puteri (și deținea puteri impresionante, de fapt) pentru a promova acest sport nobil și fascinant.

Totuși, Charles II a fost cel supranumit „părintele curselor de cai engleze„; el a inaugurat vestitul turneu Cupa Regală. Întrecerile Cupei Regale au fost primele curse de cai cu premii. În afară de aceasta, el a scris câteva articole despre cum urmează să se organizeze aceste curse. Mai târziu, aceste articole au fost considerate drept primele regulamente ale curselor.

E bine să menționăm și faptul că primele reguli erau destul de simple: caii participanți la curse trebuiau să fie mai tineri de 6 ani și să cântărească mai puțin de 168 funți. Câștigător era desemnat calul care câştiga două serii de câte 4 mile fiecare. În timpul domniei lui Charles II, Newmarket a devenit sediul curselor de cai ale Angliei. Franța nu rămânea în urma altor țări în care erau populare cursele hipice; aici prima cursă documentată a avut loc în 1651.

Prezintă interes faptul că cursa a fost rezultatul unui pariuri dintre 2 aristocrați. Louis al XIV-lea era un amator al curselor bazate pe pariuri, acest tip de întreceri predominau în Franța. Descendentul său Luis al XVII-lea a mai făcut un pas în direcția organizării curselor de cai. El a introdus reguli cu privire la necesitatea certificării originii cailor și a acordat o importanță sporită cailor importați.

James Pollard The_Derby Pets- The Winner

Primele curse organizate în Marea Britanie erau curse de întrecere care deveniseră un mod de distracție foarte popular în rândul nobililor. Aceste curse erau organizate între 2 sau 3 cai, cu premiu pentru câștigător oferit de proprietarii de cai. În cazul în care un proprietar se retrăgea din cursă, el era obligat să plătească jumătate din valoarea premiului – acesta era principiul regulii „participă sau plătește”. Toate înțelegerile erau semnate în prezența celei de-a treia părți, reprezentată de persoane neimplicate, denumite supraveghetori.

Odată cu trecerea timpului, a apărut cerința pentru desfășurarea publică a curselor. Astfel, au început să fie organizate evenimente deschise cu un număr mai mare de participanți. Trebuie să menționăm că doar caii pur-sânge erau lăsați să participe la curse. Rasa de cai pur-sânge reprezenta un amestec de cai de origine turcă, barbară și arabă cu rasele englezești. De obicei, în rezultatul acestei asimilări, se obțineau cai puternici și agili. În secolul XVII au apărut registre în care erau înscriși caii pur-sânge. Se spune că toți caii pur-sânge erau descendenți a 3 „armăsari orientali”: Calul de Barbaria Godolphin, Calul arab Darley și Calul turc Byerly.

Toți acești cai au fost aduși în Marea Britanie în secolele XVII-XVIII și au fost împerecheați cu 43 iepe „regale”. Cursele de cai engleze au fost reglementate pe larg, servind drept standarde pentru alte state. Registrul francez era puțin diferit, având 2 clasificări – engleză (amestec de rase conform standardelor engleze) și orientală (arabă, barbară și turcă). Prima categorie a fost mai târziu redusă la o singură rasă – rasa engleză pur-sânge.

Registrul american este și mai variat, pentru că include mânji din Mexic, Puerto Rico, Canada și SUA. Reciprocitatea registrelor din diferite state a fost anulată în 1913 prin legea Jersey Act, conform căreia erau acceptate doar rase de cai produse în Irlanda și Anglia.

Se credea că scopul principal urmărit de abrogarea acestei legi era de a păstra puritatea rasei pur-sânge de amestecul altor rase. Totuși, după victoria unor cai francezi descendenți ai unor rase americane dubioase în câteva curse engleze de elită în anii 1940, legea „Jersey Act” a fost abolită.

Primul Club al Jocheilor a fost fondat în 1750 și s-a remarcat prin faptul că a introdus propriul regulament pentru desfășurarea curselor. Acest regulament era mai detaliat comparativ cu Regulamentul Cupei Regale și includea diverse categorii de competiție, printre care cai de diferite categorii de vârstă. La început, aceste reguli noi se refereau doar la Newmarket; totuși, după ce aceste reguli au fost tipărite în Calendarul Curselor, ele au devenit model pentru elaborarea altor reguli, de peste tot.

Până la sfârșitul secolului XIX, clubul Jocheilor controla cursele de cai din Anglia și dețineau Calendarul Curselor și Registrul General al Cailor. Trebuie de menționat faptul că Clubul Jocheilor a reușit să elimine corupția și controlează cu o mână de fier cursele de cai din Anglia până în prezent.

În SUA situația este puțin diferită; cursele sunt guvernate pe baza comisiilor statale, iar pistele de curse sunt private. În 1894 a fost fondat Clubul Jocheilor din America de Nord, care a luat sub control cursele hipice americane. Ulterior, a fost publicat Calendarul Curselor și Registrul American al Cailor.

Sfârșitul secolului XIX a fost marcat de apariția pariurilor de tip pari-mutuale. Pariorii moderni datorează apariția acestui sistem francezului Pierre Oller. În prezent, parierea de tip pari-mutuel este considerată drept unul din cei mai răspândite sisteme de pariere de pe piață. Oamenii pariază anumite sume de bani pentru un anumit rezultat, iar banii sunt sunt plasați într-un fond de premiere.

Odată ce rezultatul devine cunoscut, fondul de premiere este împărțit între pariorii câștigători. Pariurile întotdeauna au conferit acestui sport un anumit farmec, probabil acesta este motivul pentru care cursele de cai au reușit să-și mențină statutul de sport profesionist de-a lungul anilor.

La începutul secolului XX, cursele aproape că au dispărut în SUA din cauza resentimentului față de pariuri răspândit în întreaga țară. În rezultatul acestei campanii, pariurile au fost interzise în aproape toate statele, iar numărul pistelor de curse s-a redus la 25. Totuși introducerea sistemului pari-mutuel la Kentucky Derby a însemnat un moment de cotitură în istoria curselor hipice. Majoritatea pistelor au fost redeschise, după ce guvernele statale au căzut de acord să legalizeze pariurile de tip pari-mutuel în schimbul unui anumit procent din suma fondurilor plasate.

După primul război mondial, pistele de curse au început să atragă un public mai numeros, dornic să arunce o privire la marele și neasemuitul cal Man o’ War. Acesta a devenit o legendă în rândul pariorilor, pentru că nici un alt cal nu a reușit astfel de rezultate incredibile – 20 de curse câștigate din 21 de starturi și câștiguri de 249.465 de dolari. Sportul a prosperat până în anii celui de-al doilea război mondial, dar a suferit un declin în anii ‘50 și ‘60.

Popularitatea curselor de cai a fost restabilită în anii ’70, datorită unui interes imens către cai precum Affirmed, Seattle Slew și Secretariat. Toți acești 3 armăsari au devenit câștigători ai Coroanei Americane Triple – Belmont Stakes, Preakness și Kentucky Derby.

Modern Horse Racing at the Ascot

Cursele de cai au fost tradițional un sport dominat de bărbați; totuși, femeile au încercat și ele să participe. Diane Crump a fost prima femeie-jocheu care a călărit într-o cursă de tip pari-mutuel în America de Nord și de atunci, alți femei-jocheu au apărut în scenă. Tuesdee Testa a fost prima femeie care a câștigat o cursă la o pistă americană de importanță majoră pentru cai pur-sânge.

Astăzi, cursele de cai sunt considerate una din cele mai populare și frecventate discipline sportive din lume. De exemplu, în SUA, 56.194.565 de persoane au pariat 9.14 miliarde de dolari și au luat parte la 8.004 zile de curse, iar piste pentru cai pur-sânge există în aproape jumătate din statele americane. Interesul public se concentrează pe principalele curse pentru cai pur-sânge, de felul Breeders’ Cup sau American Triple Crown, care oferă câștiguri în valoare de aproximativ 1.000.000 de dolari.